Dilecta
(By Octavian Soviany)
Read Ebook | Size | 21 MB (21,080 KB) |
|---|---|
| Format | |
| Downloaded | 584 times |
| Last checked | 8 Hour ago! |
| Author | Octavian Soviany |
histrionism, propun măști lirice travestite în costume de epocă aparţinând unor vârste revolute ale poeticului, versul e impregnat de un erotism difuz asupra căruia e proiectată uneori lumina demistificatoare a auto-zeflemelei. Pendulând între candoare și perversiune, jubilaţie și melancolie, frivolitate și auto-asumare, ostentaţie și discreţie, autorul propune astfel o carte „de modă veche” întemeiată (totuşi) pe jocul postmodernist al „rescrierilor”, pe artificiul manierist și pe spiritul ludic care pune o surdină peste efuziunile sentimentale.
„Octavian Soviany e un alchimist sui-generis; beat de cultură, își extrage din esențele livrescului elixirul propriei poezii. E un barochist care se mișcă în lumile imaginare ca în propria-i bucătărie. (…) Citindu-i cărțile, ne lăsăm purtați prin burguri medievale germane, în vechi Italii renascentiste, în rafinate saloane franceze, ne întîlnim cu Rimbaud, cu Baudelaire, cu Apollinaire, trecem și pe meleagurile răsăritene unde ne așteaptă poetul Serghei; știe să se costumeze ca nimeni altul, făcîndu-și din costum propria lui piele. Este un mediu excepțional, în stare să capteze toate aceste spirite afine, aparținînd aceleiași categorii a voyou-ului, a jucătorului , a celui care dă cu tifla spînzurătorii.“ (Nora Iuga)
„Poet paradiziac, uzînd de prerogativele convenției ca de o carta a libertății, Octavian Soviany a dus rafinamentul livresc spre identificarea totală în candoare: candoare scripturală, imaginară și combinatorie.“ (Al. Cistelecan)
„Poetul-menestrel propune o utopie a poeziei în care toate discursurile nuntesc alchimic pentru a prepara în athanorul poetic un «aur atemporal», preţios în sine și pentru sine, fără valoare de schimb. Poetul își consumă energia creatoare în acest joc suficient sieşi. Fast, eleganță, ostentaţie, emfază, teatralitate, arlechiniadă, badinerie, burlesc, euforie, virtuozitate, fantezie – într-un cuvânt, alexandrinism poetic. Iată cupola sub care «se joacă» poezia lui Octavian Soviany.“ (Ioan Moldovan)”
