“Book Descriptions: De mai bine de douăzeci de ani, istorici de toate vârstele și coloraturile sunt dominați de obsesia comportamentului public al intelectualilor români în secolul XX. S-a scris mult, mai ales de la înălțimea prezidiului unui complet de judecată morală, adesea fără a se putea administra toate probele unui dosar încâlcit, dar și fără înțelegerea deplină a naturii umane. Dacă nu sunt considerați de-a dreptul factori cauzali în istorie, intelectualii sunt cel puțin datori cu atitudini exemplare. Însă atunci când, între 1930 și 1950, membrii elitei intelectuale, odată cu societatea, trec prin mai multe schimbări de regim, adevărata miză a discuției este omenescul, cu toate nuanțele sale. Era nevoie, după un lung șir de tentative intransigente, dar neizbutite, de judecata fină a unui istoric precum Lucian Boia care să pondereze și iacobinismul, și îngăduința față de cei care, în numai două decenii, din cauza amalgamului de idei abstracte și de orgolii personale, cad în capcanele istoriei.” DRIVE