“Book Descriptions: „În Nopțile de Sânziene scriitorul continuă a analiza conceptul unei Sciții absolute, a unei Sciții mai degrabă decât a unei Geții, fiindcă golul înfățișat de Moldova e o porțiune din enormul gol asiat și fondul etnic plutește în indeterminație. Eroul cărții este poporul peceneg, individualizat într-un sălaș de falși țigani. Fără îndoială, infiltrația cumană și peceneagă e destul de istorică, însă condițiile penetrației sunt așa de nebuloase, că scriitorul poate să păstreze ceața preistorică. (...) Intriga este mitologică. Un francez Bernard (un soi de abate de Marenne, metru ultracivilizat de măsurat primitivitatea) obține de la prințul Mavrocordat (cam încărcat de datorii) privilegiul de a exploata nestrăbătutele sale păduri. O oarecare înclinație erotică a francezului pentru sora prințului, Kivi, e un amănunt fără interes, abandonat de scriitor. În pădure trăiește un neam de robi, care au dreptul ancestral de a se nutri de pe urma ei. Căpetenia lor, semnificativă, e Peceneaga. Prințesa Kivi, cam brună la față, se crede din seminția lor. Exploatarea începe, francezul întâmpină greutăți. Natura, oamenii îi stau împotrivă cu o rezistență moale, de nepătruns. Nu-i greu să se observe că sub politețea fără cusur a prințului Mavrocordat se ascunde aceeași clipire adâncă, același neclintit umor sălbatic. Prinț, robi, lupi, gaițe vietăți ale codrilor nu vor să li se taie ascunzișurile. Boicotat chiar de proprietar, Bernard are tactul de a renunța la exploatare.“ (G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București, 1941)” DRIVE
Read Ebook 
